Certificatul de Handicap
2014-03-10
Despre durere, disperare si… speranta
2014-05-04
Afiseaza tot

Stimularea senzoriala

Am avut o mica pauza de postari pentru a ne ocupa de controalele anuale ale Sarei si de pregatirea documentatiei pentru Certificatul de handicap 2014.

Pe scurt rezultatele controalelor sunt: ecografie abdominala normala, urmeaza analizele de sange. Referitor la vedere – s-au modificat din nou cilindrii si ochelarii trebuie schimbati.

Controlul neurologic este in limite pentru Sara si starea ei de sanatate. Cu recomandarile urmatoare: exersat mai mult mersul in 4 labe si reflexul parasutei care in mod normal apare la bebelusi la varsta de 5-6 luni, iar la Sara este absent in conditii normale.

Altfel, referitor la terapie de departe cea mai mare provocare pentru noi si Sara este terapia ocupationala – stimularea senzoriala si cognitiva.

In primul rand foarte important este terapeutul, deoarece copilul trebuie sa aiba o relatie pozitiva, cooperare si de incredere. Daca raspunsul fata de persoana care preda lectia de terapie este negativ nu se poate obtine un progres.

Datorita ataxiei musculare, problemelor de coordonare, vederii slabe si apraxiei oculomotorii Sara nu a dezvoltat abilitati manuale in mod natural. Ea a trebuit sa invete fiecare miscare de motricitate fina, prin exercitiu, asa cum la kinetoterapie a invatat sa miste fiecare membru si sa folosesca muschii activ. Sara a invatat cum sa intinda manuta dupa jucarii, sa le nimereasca si sa le apuce. Dupa ce a invatat sa intinda manuta si sa atinga a trebuit sa incepem desensibilizarea si stimularea senzoriala.

Sara nu a mers in labe, abia acum la 4 ani invata, deci explorarea mediului si texturilor a fost foarte limitata. De aceea ea are o teama instinctiva fata de tot ce e nou.

Despre texturi si desensibilizare as putea scrie un volum intreg. Am creat un album de texturi care are cate o pagina din: materiale diverse de la bricolaj – o bucata de tapet, o bucata de linoleum, una de gazon artificial, una de mocheta, un fular moale, niste ciucuri jucausi, 2-3 bucati de smirghel cu granulatii diferite, o tesatura cu broderie, mingiute tip arici samd…

Cu acestea a debutat programul de stimulare senzoriala. In fiecare zi Sara era imbiata cu o alta jucarie sa atinga paginile. A durat mai mult de 6 luni sa ajungem la o performanta in care Sara accepta sa atinga una din paginile cu textura mai dura. Apoi au urmat mingiute texturate pe care sa le manevreze, plastilina, faina, nisip, castane si alte minunatii pe care le gandeam eu si terapeutii.

Dupa acestea am cumparat flacoane mici de parfum, apoi creioane parfumate pentru a face desensibilizarea mirosului si obinuirea cu alte mirosuri puternice decat cele intalnite in mediul ei restrans. Apoi a urmat desensibilizarea la sunet. Am cumparat un CD cu sunete si diverse jucarii clopotei si tobite care sa produca sunete cat mai diverse.

Datorita sindromului Sara este foarte sensibila la orice stimul foarte puternic – lumina, zgomot, miros, etc. Oricare dintre acesti stimuli daca sunt foarte puternici pot declansa la Sara o criza.

Sara a avut prima criza non-epi pe masa de consult care avea o lumina foarte puternica. Inca are o sensibilitate la anumite sunete la care incepe si plange si devine necooperanta pana acel sunet inceteaza.

Ca in toate domeniile in care intervenim terapeutic Sara face progrese lente dar sigure, pentru care noi inventam in fiecare zi noi materiale terapeutice. O munca continua care ne este resplatita atunci cand Sara mai trece peste un hop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *